PRIMĂRIA


TĂTĂRAȘTII DE SUS

Comuna Tătărăştii de Sus este o unitate teritorial-administrativă, din România, Regiunea Sud-Muntenia, situată în partea de nord a judeţului Teleorman.
Este mărginită în NORD de judeţul Argeş, în SUD-EST de comuna Tătărăştii de Jos iar în VEST de comunele Siliştea Gumeşti şi Ciolăneşti.
Din punct de vedere administrativ comuna Tătărăştii de Sus este divizată în trei componente administrativ-teritoriale:
Tătărăştii de Sus, sat reşedinţă de comună
Udupu, sat aparţinător
Dobreni,sat aparţinător
    Toate satele comunei Tătărăştii de Sus sunt aşezate de o parte şi de alta a drumului judeţean 504, cu precădere în partea de vest, către văile create de apele care traversează teritoriul administrativ al comunei.
Comuna Tătărăştii de Sus este situată la 56 Km de municipiul Alexandria şi 63 Km de municipiul Piteşti.
ISTORIC (după Marele Dicţionar Geografic ,vol.V,1902)
Tătărăştii de Sus este o comună rurală, situată în judeţul Teleorman, la hotarul către judeţul Vlaşca, pe partea stângă a văii şi a râului Teleorman, la împreunarea sa cu valea şi cu parul Bucovului, la 56 Km de Alexandria şi 33 Km de Roşiori.
Se mărgineşte :
– E.cu teritoriul comunei Negreni, din judeţul Vlaşca;
– V cu teritoriul comunei Gumeşti-Siliştea;
– N cu teritoriul comunei Slobozia Trăsnitu
– S cu teritoriul comunei Udupu
               Teritoriul comunei, împreună cu moşiile  aflate aici, ocupă aproape 6000 de hectare. Moşia face parte din domeniul Tătărăştilor şi este proprietatea d-lui Ştefan Belu. Comuna are o întindere de 565 hectare şi sunt împroprietăriţi aici circa 141 locuitori.

Atracții Turistice
„Cetatea Soarelui”

Satul Tătărăștii de Sus, situat pe un vechi drum comercial ce făcea legătura între ținuturile de peste munți și Dunăre, este atestat documentar abia în anul 1538. Satul s-a dezvoltat continuu, fiind menționat și în Condica lui Constantin Mavrocordat de la 1741 ca fiind un sat mare cu populație numeroasă. Va intra în stăpânirea boierilor din familia Bălăcenilor în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

Deși se află de peste 100 de ani în ruină, ansamblul fortificat al Bălăcenilor se încăpățânează să reziste intemperiilor. Zidurile groase, turnul masiv de la intrare, turnurile din colțuri, pivnițele caselor încă supraviețuiesc, marcând o filă din istoria unei familii boierești importante.

Masivitatea construcțiilor, turnurile din colț, meterezele, porțile baricadate ne arată rolul defensiv al acestei curți boierești. În 2006 au avut loc săpături arheologice în cadrul complexului. S-a descoperit pavimentul bisericii, din cărămizi profilate, treptele de intrare semicirculare, din piatră și cărămidă; nu s-a identificat mormântul ctitorului bisericii.

PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

Proiect finanțat cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR):


ÎNFIINȚARE SISTEM PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ SI ÎNFIINȚARE DE RETEA PUBLICĂ DE APĂ UZATĂ SI STAȚIE DE EPURARE ÎN COMUNA TĂTĂRAȘTII DE SUS, JUDETUL TELEORMAN